limba inimii este cea a mamei

să taci în limba neamului tău

să te rogi și să lași gândului sens

când împlinirea lui se poticnește

este începutul izbânzii

refugiul unei lacrimi rătăcite

și lumina

pentru perspectiva întoarcerii

fiindcă nimeni nu se poate pierde

câtă vreme are călăuză

graiul originar

să te fi născut de un neam sau altul

nu este o pricină de fală sau de rușine

numai lepădarea lui prin mutire străină

prin amnezii induse

ori socotind o altă limbă mai de preț

este tot ce poate fi mai rău decât moartea

întâia mirare, scâncetul dintâi, primul sărut

precum și ultimele

se dăltuiesc prin limba maternă

singurul cod care îți dezvăluie taina vieții

nimeni nu se poate pierde

câtă vreme are călăuză

graiul originar

Autor: Valeriu Dg. Barbu, Italia

Valeriu Dg. Barbu este  poet, prozator, jurnalist, publicist, fondatorul Cenaclului de la Roma, Fondator Radio Vocativ